Un nou studiu efectuat de cercetătorii de la Harvard a arătat că multivitaminele utilizate pe termen lung reduc riscul de evenimente cardiovasculare majore cu 44% într-un grup mare de medici de sex masculin.  
Intr-un studiu nou publicat online in Journal of Nutrition, cercetatorii de la Harvard au analizat datele unui grup mare de barbati din PHS I (1982-1995) care au continuat prin PHS II (1997-2011). Studiile inițiale nu au evidențiat diferențe între utilizatorii și cei care nu utilizează multivitamine pentru bolile cardiovasculare majore după 12,2 ani de urmărire.
Cu toate acestea, atunci când au analizat bărbații care au utilizat multivitamine timp de cel puțin 20 de ani, au descoperit o reducere semnificativă de 44% a evenimentelor majore de boli cardiovasculare (BCV).
Se pare că afirmația conform căreia multivitaminele nu au nici un beneficiu pentru BCV s-ar putea să fi fost prematura, deoarece utilizarea pe termen lung a dus la o reducere semnificativă a evenimentelor majore de BCV.
Cercetatorii nu au avut o explicatie clara a rezultatelor, altele decat posibilitatea ca acestea au fost legate de obiceiuri sanatoase globale sau ca ar putea dura mai mult timp dezvoltarea bolilor cardiovasculare, in cazul utilizarii multivitaminelor pe termen lung.
Ei au menționat, de asemenea, posibilitatea ca suplimentele să fi oferit beneficii prin protejarea colesterolului LDL de leziunile oxidante, sprijinirea nivelurilor de homocisteină sănătoase și reducerea disfuncției endoteliale.

REFERINTA: http://jn.nutrition.org/content/early/2016/04/26/jn.115.227884.short?rss=1 http://www.nutraingredients-usa.com/content/view/print/1252108

Recomandările pentru consumul de fibre sunt de obicei între 25-35 grame pe zi la adulți.
Majoritatea oamenilor nu primesc nici jumătate din această cantitate..
Un mare studiu european a arătat că pentru fiecare creștere de 10 grame pe zi de fibre, s-a înregistrat o scădere a mortalității de 10%.
Ar fi rezonabil ca mulți oameni sa poata beneficia de un supliment de 10-12 grame de fibre pe zi.
Boala cardiovasculară (BCV) și cancerul sunt printre principalele cauze de deces în țările dezvoltate. Cercetările au arătat că o dietă mai bogata în fibre poate oferi beneficii pentru sănătate în mod special pentru aceste două condiții, oricât de puțin se știe despre asocierea fibrelor dietetice cu alte cauze de deces.
În ciuda lipsei de cercetare, se crede că beneficiile pentru sănătate ale unei diete bogate în fibre nu se limitează numai la BCV și cancer, dar pot oferi, de asemenea, beneficii pentru sănătate printr-o serie de alte mecanisme.
Un studiu recent de cohortă din Europa, format din 452.717 voluntari, cu vârste cuprinse între 25 și 70 de ani la recrutare (medie = 50,8 ani), oferă date suplimentare pentru a ajuta la aflarea a altor beneficii pe care le pot avea fibrele. Cercetătorii din acest studiu au folosit un chestionar privind frecvența alimentelor și o înregistrare de șapte zile pentru a determina aportul de fibre al voluntarilor (au fost incluse atât fibrele solubile cât și cele insolubile).
Perioada medie de urmărire a fost de 12,7 ani, în timpul cărora au apărut 23,582 decese în rândul voluntarilor. Analiza a evidențiat o corelație între creșterea absorbției de fibre și scăderea mortalității.
Pentru fiecare creștere de 10 grame pe zi de fibre, a avut loc o scădere a mortalității de 10%.  La examinarea cauzelor individuale de deces, creșterea fibrelor de 10 g / zi a fost legată de o scădere a mortalității cu 10% pentru bolile circulatorii, 39% pentru bolile digestive, 23% pentru bolile respiratorii și 14% pentru cancerele legate de fumat .
Aceste asociații au fost consecvente în ceea ce privește IMC și activitatea fizică, dar au fost mai puternice pentru cei care au fost fumători și pentru cei care au consumat mai mult de 18 g / zi de alcool.
Rezultatele acestui studiu continuă să susțină datele care arată că aportul crescut de fibre este asociat cu un risc scăzut de deces din cauza BCV și a cancerului. În plus, arată că poate exista și o corelație între aportul de fibre și moartea legata de bolile digestive și respiratorii. Această cercetare susține ideea că o dietă bogată în fibre este importantă pentru menținerea sănătății generale.

REFERINTA: http://ajcn.nutrition.org/content/96/1/164.full

Un studiu efectuat în New England Journal of Medicine arată că o dietă bogată în proteine ​​și carbohidrați cu conținut scăzut de carbohidrați este mai reușită decât alte diete la menținerea pierderii în greutate.
Cercetatorii au inrolat adultii supraponderali din opt tari europene care au pierdut cel putin 8% din greutatea lor initiala, cu o dieta cu calorii reduse. Participantii au fost repartizati aleatoriu intr-una din cele cinci diete pentru a preveni cresterea in greutate pe o perioada de 26 de saptamani:

1. o dieta scazuta in proteine ​​scazute si cu indicele scazut, 
2. o dieta scazuta in proteine ​​scazute si cu indicele ridicat, 
3. o dietă bogată în proteine ​​și cu indicele glicemic crescut sau
4. o dietă de control bazată pe recomandările dietetice europene actuale.

Dieta bogată în proteine ​​a furnizat 25% din calorii sub formă de proteine, în timp ce dieta cu proteine ​​scăzute a constat în 13% din proteine. 548 au terminat șase luni cu dietele alocate. În analiza participanților care au finalizat studiul, numai cei din dieta cu conținut scăzut de proteine ​si indice glicemic ridicat au fost asociati cu revenirea semnificativă a greutății (1,67 kg sau 3,6 lbs) până la sfârșitul intervenției dietetice.
Recuperarea greutății a fost mai mică la cei care au consumat mai multe proteine comparativ cu cei care au consumat o cantitate de proteine mai mica și în regimurile cu conținut scăzut al indicelui glicemic, comparativ cu dietele cu conținut ridicat al indicelui glicemic. Alimentele cu indice glicemic crescut includ făină albă, orez alb și alți carbohidrați rafinați.
Acest studiu arată că o creștere modestă a conținutului de proteine ​​și o reducere modestă a indicelui glicemic poate duce la o îmbunătățire a respectării și menținerea pierderii în greutate.
REFERINTA: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3359496/

Dieta, exercițiul fizic și alte aspecte ale interacțiunii noastre zilnice cu mediul au potențialul de a ne modifica sănătatea creierului și funcția mentală. Este bine cunoscut faptul că mulți nutrienți influențează sănătatea creierului și sunt vitali pentru susținerea funcției cognitive.
Iată doar câteva care influențează sănătatea creierului prin protejarea acestuia de daune, prin promovarea reparației și contracararea efectelor îmbătrânirii:

• Grasimile benefice (lipidele), despre care se credea că ar afecta creierul prin efectele lor asupra sistemului cardiovascular, sunt acum cunoscute ca având mai multe acțiuni directe asupra creierului. Acizi grași polinesaturați Omega 3 (ca DHA din uleiul de pește) sunt constituenți normali ai membranelor celulare și sunt esențiali pentru funcția normală a creierului. În plus, grăsimea saturată este un element fundamental pentru celulele creierului.
• Efectele antioxidante ale flavonolilor (cum ar fi cacao, ginkgo și extractul din semințe de struguri) sunt bine stabilite in vitro (testube), dar au acțiuni mai complexe in vivo (în organism) care necesită cercetări ulterioare. Flavonolul quercetina, un component major al extractelor de ginkgo biloba, a demonstrat reducerea diminuării învățării și a memoriei în unele studii.
• Nivelurile adecvate ale folatului (vitamina B) sunt esențiale pentru funcționarea creierului, iar deficitul de folat poate duce la tulburări neurologice, cum ar fi depresia și tulburările cognitive. Suplimentarea cu folat fie ea singura sau în asociere cu alte vitamine B (B6 și B12) s-a dovedit a fi eficientă în prevenirea declinului cognitiv și a demenței în timpul îmbătrânirii. Rezultatele studiilor clinice randomizate arată că suplimentarea cu acid folic poate contribui la reducerea scăderii funcției cognitive legate de vârstă.
• S-a arătat că acidul alfa-lipoic îmbunătățește deficitele de memorie în modelele animale de boală Alzheimer și reduce degradarea cognitiva într-un grup mic de pacienți cu boala Alzheimer.
• Vitamina E sau α-tocoferolul a fost, de asemenea, implicată în performanța cognitivă, deoarece scăderea nivelului seric al vitaminei E a fost asociată cu o slaba performanță a memoriei la persoanele mai în vârstă.
• Curcumina este un antioxidant puternic care pare să protejeze creierul de peroxidarea lipidelor și de radicalii pe bază de oxid nitric.
• S-a constatat că mai mulți hormoni sau peptide intestinale, cum ar fi leptina, ghrelinul, peptida 1 de tip glucagon (GLP1) și insulina, influențează emoțiile și procesele cognitive.

Creierul consumă o cantitate imensă de energie față de restul corpului. Macronutrienții sănătosi sunt necesari pentru a furniza energie, iar mecanismele care sunt implicate în transferul de energie din alimente către neuroni sunt susceptibile de a fi fundamentale pentru controlul funcției cerebrale. Procesele care sunt asociate cu gestionarea energiei în neuroni pot afecta plasticitatea creierului.
Faptul că stilul de viață și dieta au un efect pe termen lung înseamnă că acestea sunt probabil subestimate in ceea ce priveste importanța lor pentru sănătatea publică.
Declinul cognitiv treptat și uneori imperceptibil, care caracterizează îmbătrânirea "normală", poate fi influențat de nutrienții creierului și de o dietă sănătoasă. Studiile mai noi indică faptul că aceste efecte nutriționale pot fi transmise de-a lungul generațiilor prin influențarea evenimentelor epigene, adica noua stiinta care se numeste epigenetica.

REFERINTA: Brain foods: the effects of nutrients on brain function
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2805706/